Author Archive: profDebren

Aplicații utile

Instrumente on-line care facilitează colaborarea membrilor echipei în cadrul proiectelor

1.    Aplicația Freedcamp (http://freedcamp.com/) este un instrument online gratuit care poate ajuta echipa de proiect să colaboreze în timp real la realizarea planului de lucru al proiectului. Aplicația oferă un tablou principal (Dashboard) în care se pot obţine informaţii despre proiecte, sarcini importante şi activitatea recentă.

Se pot iniția discuţii de tip forum, care permit crearea de intrări într-un format simplu și accesibil. Poate fi utilizat de membrii echipei de proiect pentru a discuta anumite idei, pentru da sugestii sau pentru a colabora, în general, pentru realizarea în bune condiții și la timp a proiectului.

fig.1

 Fig. 1 Interfața aplicației Freedcamp

2. Aplicația Concepboard este de asemenea folosită în managementul informatizat al proiectelor pentru colaborarea vizuală. Poate fi descărcată gratuit de la adresa https://conceptboard.com/. Platforma este utilă datorită faptului că pune la dispoziția utilizatorilor mai multe facilități, dintre care amintim:

  • încărcarea diverselor tipuri de fișiere (.pdf, .doc, .xls, .ppt, .png, .jpg, .eps, .psd etc.);
  • crearea de grupuri de colaborare în cadrul proiectului;
  • adăugarea de comentarii pe documente, care pot fi văzute în timp real de către membrii echipei de proiect;
  • crearea schițelor;
  • inițierea unei discuții de tip brainstorming, pentru selectarea celor mai bune idei și soluții la problemele cu care se confruntă echipa;
  • realizarea unor conferințe live;
  • exportarea panoului creat în aplicație, în format .png sau .pdf.

În concluzie, aplicația poate fi folosită cu succes pentru gestionarea eficientă a fluxurilor de lucru și pentru a produce lucrări calitative într-un timp determinat.

fig2

Fig. 2 Interfața aplicației Conceptboard

3. Aplicația TeamLab este o platformă Web, gratuită în limita a 1 GB spațiu de stocare, folosită pentru managementul proiectelor.

fig3

Fig. 3 Interfața aplicației TeamLab

Avantajele folosirii aplicației TeamLab:

  • Invitarea tuturor partenerilor din echipă să se alăture la portalul creat cu ajutorul aplicației;
  • Schimbarea logo-ului, precum şi multe alte setări de portal;
  • Urmărirea      proiectelor de activitate şi generarea rapoartelor;
  • Colaborarea      eficientă între membrii echipei de proiect;
  • Stocarea      documentelor echipei de proiect în același loc;
  • Partajarea      fotografiilor şi a fișierelor video;
  • Accesarea      portalului propriu de pe dispozitive mobile;
  • Urmărirea      activităților de proiect indiferent de locație;

fig4

Fig. 4 Fereastra Documents a aplicației TeamLab 

  • Utilizarea Comunităţii pentru a începe un blog, un forum, pentru a adăuga evenimente, fotografii, pagini Wiki ș.a.
  • Crearea de proiecte şi gestionarea fluxului de lucru prin adăugarea de etape şi sarcini;
  • Încărcarea, editarea şi organizarea documentelor;
  • Organizarea programului de lucru al echipei cu ajutorul Calendarului pentru urmărirea îndeplinirii sarcinilor membrilor echipei;
  • Folosirea opțiunii Talk pentru a discuta online cu membrii echipei.

4. Aplicația vKolab reprezintă un alt instrument online gratuit de colaborare, pentru realizarea proiectelor în echipă. Ajută la eficientizarea muncii în echipă prin colaborarea cu ajutorul firelor de discuţii, postării de comentarii, documente, sarcini și planificării de întâlniri online.

fig5

Fig. 5 Aplicația vKolab

Un proiect nu poate fi realizat fără o comunicare corespunzătoare pe timpul etapelor de realizare. Aplicația vKolab ne ajută să organizăm toate informaţiile într-un singur loc.

Utilizând această aplicație, vom reuși să planificăm, să organizăm şi să gestionăm  mai ușor proiectele, de la început până la sfârşit, trecând prin toate etapele specifice.

Aplicația vKolab aduce o altă caracteristică importantă – Smart Reply, utilizatorii având posibilitatea să răspundă direct la un comentariu, proiect sau activitate provenite de la furnizorii lor de e-mail (gmail, yahoo, hotmail), sistemul actualizând automat comunicările interne. O funcționalitate extinsă a aplicației o constituie exportarea rapoartelor în format Excel.

Activitățile sau comentariile pot fi vizualizate și de pe dispozitivele mobile, membrii echipei de proiect reușind astfel să fie în contact online permanent.

Glosar de termeni

GLOSAR DE TERMENI

A

 Ancoră (Anchor)

Text sau imagine care ne conduce spre o altă secțiune a documentului HTML sau spre o altă pagină HTML.

Applet

Program Java inclus într-o pagină Web.

ASCII

ASCII este un acronim pentru American Standard Code of Information Interchange și reprezintă un sistem de codificare a caracterelor, bazat pe alfabetul englez. Setul de caractere ASCII conține 128 de caractere: litere mari și mici, numere, elemente de punctuație și coduri de control. Fiecare literă este reprezentată de un număr.

Atribut

Furnizează informații suplimentare despre un marcaj HTML.

Avatar

Reprezentarea grafică unui om în realitatea virtuală.

 

B

Banner

Imagine plasată pe siturile Web cu scop publicitar.

Bit

Unitate de stocare a datelor, care poate lua valorile 0 sau 1 din sistemul binar. Un șir de 8 biți formează un byte (octet).

Blog

Provine de la expresia engleză web log = jurnal pe Internet. Procesul de actualizare a blogului se numește “blogging“. Informațiile din blog sunt, în general, actualizate zilnic de către proprietarul blogului.

Broadband

Termen general folosit pentru conexiunile la Internet de mare viteză.

Browser

Software specializat cu ajutorul căruia pot fi vizualizate paginile Web.

Byte (octet)

Un byte este un șir de 8 biți. 1024 de bytes alcătuiesc un kilobyte (KB) sau kilooctet (KO). 1024 de kilobytes alcatuiesc un megabyte (MB).

 

C

Cache

Zonă de memorie folosită pentru stocarea temporară a unei cantități de date.

Client

Program care cere servicii de la un alt program, conform unui protocol de comunicație.

Comentariu

O notă explicativă sau cu conținut arbitrar introdusă într-un fișier. Într-un fișier HTML comentariile sunt introduse între caracterele <!– și –>.

 Conexiune

Circuit virtual stabilit între două programe care doresc să comunice.

Cookie

Fișier care stochează cantități de informație de dimensiuni reduse și cu o anumită durată de viață. Cookie-urile sunt folosite pentru autentificare și pentru urmărirea comportamentului utilizatorilor.

Cracker

Persoană care încearcă să obțină acces neautorizat asupra unui sistem de calcul, având de cele mai multe ori intenții distructive.

Criptare

Procesul prin care o informație este securizată, pentru a nu putea fi citită de către persoane neautorizate.

CSS (Cascade Style Sheet)

Standard pentru formatarea elementelor unui document HTML. Creatorii de pagini Web sunt încurajați să separe conținutul documentului de modul de afișare a acestuia. Acest lucru este posibil cu ajutorul foilor de stiluri în cascadă (CSS), care cuprind definițiile de stil. Stilurile se pot atașa elementelor HTML prin intermediul unor fișiere externe sau în cadrul documentului, prin marcajul <style> și/sau atributul style.

 

D

Dial-up (Conexine Dial-up)

Conexine la Internet care se folosește de o line telefonică obișnuită și un modem care să facă legătura dintre aceasta și calculator.

DNS (Domain Name Server)

Un DNS este un server care convertește un URL într-o adresă IP.

Domeniu

Grup de gazde, în contextul Internetului, ale căror nume simbolice partajează numele de domeniu.

Download

Procesul de transfer al unui fișier de pe un server Web pe calculatorul personal.

 

E

 E-business

Desfășurarea afacerilor prin intermediul tehnologiilor Internet.

E-commerce

Tranzacții de bunuri și/sau servicii (comerț electronic) prin intermediul comunicațiilor digitale.

E-government

Servicii guvernamentale locale pe cale electronică.

E-mail

Mesaj electronic transmis prin rețea.

 

F

Firewall

Mecanism (hardware sau software) folosit în cadrul unei rețele de calculatoare pentru a o proteja de intruși exteriori și de accese neautorizate din interior.

FTP (File Transfer Protocol)

Protocol folosit pentru transferul fișierelor în Internet.

 

G

Gazdă

Calculator dintr-o rețea, identificat printr-o adresă.

GIF (Graphics Interchange Format)

Fișier cu conținut grafic care suportă 256 de culori, care poate fi comprimat fără pierderi și care suportă lucrul cu transparență.

 

H

Hacker

Pasionat al calculatoarelor, care se ocupă cu descoperirea diverselor secrete ale sistemelor de calcul.

Hipermedia

Hipertext multimedia (combinație de text, audio, imagine, animație, video sau forme de conținut interactive).

Hipertext

Text într-o formă nonliniară.

 Host

Vezi gazdă.

HTML (Hyper Text Markup Language)

Limbaj de descriere, structurare și formatare a paginilor Web.

 HTTP (Hyper Text Transfer Protocol)

Protocolul (metoda) standard de transfer de date dintre un browser Web și un server.

 

I

Internet

Rețea globală de rețele, cu ajutorul căreia calculatoarele comunică prin suita de protocoale TCP/IP.

Intranet

Rețea de calculatoare utilizată exclusiv în cadrul unei organizații sau companii.

 IP (Internet Protocol)

O adresă unică, asignată fiecărui calculator conectat la Internet, folosită pentru identificare. Adresele IP pot fi statice (nu se schimbă) sau dinamice (se schimbă la fiecare nouă conexiune). O adresa IP este formată din 4 numere cuprinse între 0 si 255, separate de caracterul ”.”.

 

J

 JavaScript

Cod sursă, ce reprezintă o secvență de instrucțiuni, care poate fi adăugat paginilor HTML standard. Codul  este interpretat pentru a obține documente dinamice și interactive. Instrucțiunile pot fi în aceeași pagină cu sursa HTML sau într-un document diferit.

Jpeg (Joint Photographic Experts Group)

Format standard pentru publicarea imaginilor pe Web, suportă compresie cu pierderi, dar oferă posibilitatea afișării progresive a imaginii pe măsură ce se încarcă.

 

L

 LAN (Local Area Network)

O rețea de calculatoare locală, de dimensiuni restrânse.

Layout

Forma de prezentare a unei pagini Web sau a unei colecții de pagini Web, care se referă la aranjarea elementelor în pagină, a imaginilor si a graficelor, utilizarea anumitor fonturi și a altor tehnici vizuale.

Link (Hyperlink)

Zonă de text sau imagine din cadrul unei pagini Web care duce utilizatorul la o altă pagină Web.

 

M

 Meta Tags

Etichete Meta: secvență de cod HTML situat în zona HEAD a documentului, care permite utilizatorului să includă text pentru descrierea paginii și pentru a identifica proprietățile unui document (ex. autor, descriere, listă de cuvinte etc.).

Motor de Căutare

Un program care caută într-o bază de date, acele documente HTML care conțin cuvântul sau cuvintele cheie de căutare. Termenul este folosit și pentru a descrie sisteme complexe ce permit căutarea de documente pe Internet, precum Google sau Altavista.

MPEG (MPG)

MPEG este acronimul pentru Moving Pictures Experts Group și este un standard pentru compresia video.

MySQL

Sistem de Gestiune a Bazelor de Date (SGBD), fiind considerat cel mai popular și eficient SGBD open-source de astăzi. De regulă, este accesat/interogat prin intermediul limbajului PHP cu care formează o pereche perfect compatibilă.

 

O

 Offline

Un termen general care se referă la orice dispozitiv care este conectat fizic la o rețea, dar nu este capabil de a comunica cu alte dispozitive.

 Online

Un termen general care se referă la orice dispozitiv conectat și gata de comunicare în cadrul unei rețele.

 Optimization

Optimizare: Tehnici și proceduri aplicate unui site web cu scopul de a asigura un design fluent și o navigare simplă, dar și facilitatea indexării și apariția cât mai ridicată în căutările pentru cuvintele cheie respective.

 

P

Pagina de Start (Home Page)

Pagina ce este afișată prima dată la accesarea unui domeniu.

Pagina Favorită (Bookmark)

O referință la o anumită pagină Web, salvată de către utilizator în browser cu scopul de a crea o listă de pagini favorite la care să revină ulterior.

Pagină web (webpage)

Un fișier aflat pe un server Web. O pagină poate fi un document HTML, un script Java sau orice alt document

Pagini de eroare (error pages)

Pagină Web care este afișată utilizatorului atunci când încearcă să apeleze o pagină inexistenta sau interzisă lui. De asemenea, un utilizator poate primi o pagină de eroare atunci când calculatorul personal nu îndeplinește anumite condiții pentru a vizualiza pagina respectivă sau anumite operațiuni în interiorul serverului au eșuat la acel moment.

Păianjen (Spider)

Un păianjen este un program care găsește pagini web prin urmărirea de linkuri din alte pagini. Când un păianjen ajunge pe un anumit site, vizitează toate linkurile pe care le găsește, astfel încât își poate începe căutarea aproape de oriunde. Păianjenii sunt folosiți în general de motoarele de căutare pentru a indexa paginile web.

PDF (Portable Document Format)

Format de fișier pentru documente, creat de Adobe Systems, care este portabil pe orice sistem sau platformă. Un fișier PDF va fi afișat identic pe orice sistem echipat cu Adobe Reader, indiferent de software-ul cu care a fost creat.

Protocol

Un protocol reprezintă o anumită metodă de comunicare dintre două calculatoare. Cele mai cunoscute protocoale sunt HTTP, FTP, SCP.

Proxy (Server de proxy)

Un server proxy acționează ca un intermediar dintre un calculator și Internet, asigurând astfel securitate, control administrativ și caching.

 

R

 Rețea (Network)

Două sau mai multe calculatoare conectate astfel încât pot comunica și partaja resurse. Internetul este o rețea de rețele, la nivel global.

Router

Un router este un dispozitiv atașat unei rețele, care are funcția de a transmite datele pe cea mai eficientă rută posibilă.

RSS (Really Simple Syndication)

RSS este un format care încapsulează informații, adesea dinamice. Siturile sau serviciile Web pot folosi acest format pentru a oferi știri, articole sau alte informații creând un RSS feed (o sursă), numit și stream RSS sau canal RSS. Vizitarea sitului Web ce oferă feed-ul în acest caz nu mai este necesară. Utilizatorul folosește un program special, numit agregator sau feed reader, pentru a se abona la respectivul Web feed și a recepționa conținutul, citindu-l într-un format agreabil. Programele de tip feed reader sunt aplicații care rulează pe calculatorul propriu, dar există și situri cu funcții de agregare, dând astfel posibilitatea utilizatorului de a-și accesa feed-urile favorite de la orice stație cu acces la Internet. Deși lansat în anul 1999, formatul RSS a devenit din ce în ce mai folosit in zilele noastre, pe siturile sociale, blog-uri sau publicații online.

 

S

Server Web (Web   server)

Serverul este un calculator performant, cu o mare capacitate de stocare a datelor, cu legături multiple către diferiți furnizori de servicii online, ce are rolul de a găzdui fișiere destinate vizitării prin Internet sau transferării prin FTP.

Sitemap

Harta sitului: pagină dintr-un sit Web care arată vizitatorului – și nu numai – care este arborele fișierelor ce compun websitul, având link-uri către toate celelalte pagini ale aceluiași sit. Arată importanța și relevanța paginilor în structura sitului.

Source Code

Cod sursă: codul unei pagini Web, care este scris în limbajul HTML și căruia îi pot fi înglobate unul (sau mai multe) din limbajele CSS, JavaScript, PHP, MySQL, VisualBasicScript, Flash etc.

 

W

Web   Design

Noțiunea   de Web design face referire la realizarea de situri Web, de la momentul   conceperii structurii și interfeței grafice și până la finalizarea programării   și introducerea propriu-zisă a datelor – imagini, text, fișiere și alte   elemente – care alcătuiesc conținutul sitului.

Teme propuse pentru proiectul final

Tema proiectului (în funcţie de specificul clasei şi interesul elevilor)

Analizând specificul clasei și interesele elevilor se va stabili o temă pentru realizarea unui proiect la care se va lucra în echipă. Deoarece profilurile claselor sunt Servicii și Silvicultură se pot alege teme specifice acestor domenii, în concordanță cu programa școlară și în colaborare cu profesorii de specialitate. Astfel, elevii ar putea beneficia pe plan interdisciplinar de rezultatele proiectelor finale.

Teme propuse pentru proiectul final:

Tema 1 – Defrișarea pădurilor în județul Suceava

Realizați un sit Web cu tema de mai sus, care să furnizeze următoarele informații:

  • Importanța pădurii pentru oameni (pădurea are valențe estetice, recreaționale, economice);
  • Avantajele prezenței pădurilor (reducerea riscului eroziunii solului, alunecărilor de teren, inundațiilor și avalanșelor);
  • Statistici referitoare la totalul suprafețelor împădurite, al suprafețelor defrișate și al suprafețelor afectate de incendii în județul Suceava;
  • Despăduririle excesive – cauzele și efectele negative ale defrișărilor masive;

Tema 2 – Rezervațiile naturale din  județul Suceava

Realizați un sit Web care să descrie ariile protejate de interes național de pe teritoriul județului Suceava. Descrierea fiecărei rezervații va cuprinde: tipul acesteia, localizarea, suprafața, flora și fauna, tipurile de sol și apele.

Tema 3 – Vacanță în Bucovina

Creați un sit Web cu cele mai frumoase trasee turistice din Bucovina, cu plecare din Câmpulung Moldovenesc. Fiecare traseu turistic va descrie obiectivele turistice vizate pe parcursul călătoriei, ilustrând descrierea acestora cu imagini sugestive.

Tema 4 – Rezervația biosferei Delta Dunării

 Realizați un sit Web despre Parcul Național Delta Dunării, în care să descrieți clima, flora, fauna și populația. Includeți în meniul principal și o galerie foto cu imagini sugestive din deltă.

Tema 5 – Dezastre naturale în România

 Ilustrați, prin intermediul unui sit Web, principalele fenomene naturale, clasificate drept dezastre, care au loc în țara noastră: inundațiile, alunecările de teren, cutremurele, seceta prelungită sau incendiile provocate de temperaturile crescute sau de descărcările electrice.

Tema 6 – Situl unei firme virtuale

Realizați situl unei firme virtuale, care să conțină următoarele meniuri: prezentarea societății, istoricul afacerii, organigrama firmei, magazin online cu produsele pe care le comercializează.

Notă: Obiectele de activitate ale societăților comerciale alese de fiecare  echipă de proiect vor fi diferite.

Tema 7 – Agenție de turism

Elaborați un sit Web al unei agenții de turism, care să promoveze agroturismul. Situl va conține următoarele meniuri: Pensiuni turistice (prezentarea lor, așezarea geografică, potențialul turistic al zonei, servicii oferite),  Zone turistice (principalele obiective turistice din zonă), Oferte speciale, Rezervări bilete.

Tema 8 – Florărie

Realizați situl Web al unei florării care comercializează online plante decorative pentru apartamente, grădini sau flori pentru ocazii speciale (aniversări, nunți etc.). Situl va avea următoarele meniuri: Plante interior, Plante grădină, Plante exotice, Buchete ocazii, Cadouri.

Tema 9 – Cabinet medical

Folosind meniurile Servicii, Orar, Amplasare, Contact, realizați situl Web al unui cabinet medical. Descrieți serviciile medicale oferite,  orarul de funcționare și  locația cabinetului, posibilități de contact.

Tema 10 – Firmă de contabilitate

Realizați un sit Web al unei firme de contabilitate, care pune la dispoziția clienților servicii de contabilitate primară, refacere contabilitate, servicii de salarizare și servicii juridice. Pe lângă aceste referințe, situl va mai conține meniurile Tarife și Contact.

Concepte generale

Noțiunea de proiect

În ultima perioadă, se pune accent tot mai des pe realizarea de proiecte în cadrul activităților practice desfășurate la disciplina Tehnologia informației și a comunicațiilor, care să urmărească punerea în valoare a creativității, a schimbului de cunoștințe și experiență între elevi, respectarea valorilor tuturor colegilor, dezvoltarea abilităților de comunicare și de lucru în echipă.

Un proiect școlar constă dintr-o suită de activități înlănțuite, delimitate în timp și care au un obiectiv comun, clar  definit, la realizarea căruia participă toți elevii care fac parte din echipa de proiect.

Obiectivele proiectului

Obiectivele unui proiect ar trebui să îndeplinească condițiile SMART (S – specific, M – măsurabil, A – abordabil, R – relevant, T – încadrat în timp), ele reprezentând punctul de pornire în elaborarea planului de realizare a proiectului.

Obiectivele trebuie să fie:

  •   formulate clar, indicându-se explicit ceea ce se dorește să se obțină în final;
  •   cuantificabile, adică să permită măsurarea progresului făcut pentru atingerea obiectivelor propuse;
  •   realizabile, ținând cont de resursele și de capacitatea echipei de lucru;
  •   relevante, să favorizeze atingerea unui obiectiv mai general;
  •   încadrate în timp, specificându-se clar perioada de timp în care este prevăzut să se realizeze proiectul.

Etapele realizării unui proiect

 Pentru ca un proiect să aibă finalitate, el trebuie să parcurgă mai multe etape:

Inițierea proiectului – structurarea echipei de proiect, stabilirea temei și a obiectivelor, analizarea și specificarea sarcinilor care trebuie îndeplinite, machetarea, adunarea informațiilor necesare realizării proiectului;

Realizarea proiectului – îndeplinirea obiectivelor cuprinse în planul de proiect, ținând cont de delimitarea acestora în intervalul de timp specificat și alocarea resurselor;

Monitorizarea proiectului – acest rol revine profesorului care va fi ghidul și mentorul echipei de proiect, nu un membru activ al ei;

Evaluarea proiectului – se va concretiza printr-un chestionar de autoevaluare aplicat echipei care a realizat proiectul, o grilă de interevaluare completată de celelalte echipe participante la evaluarea sumativă și o grilă de evaluare a produsului final completată de către profesor.

Echipa de proiect

Echipele de proiect vor fi formate din 3-5 elevi, pentru ca implicarea acestora să fie activă și eficientă. Echipele de proiect pot fi formate pe criterii afective, pot fi omogene, dacă membrii echipei au același nivel de cunoștințe sau pot fi eterogene, dacă sunt compuse din elevi cu nivele diferite de cunoștințe.

Deși vor forma o singură echipă, elevii își vor asuma roluri diferite, în funcție de competențele, de abilitățile și de caracterul fiecăruia.

După stabilirea componenței echipelor, unde se va ține cont de varietate, se va trece la identificarea unui lider în grupul nou format

Următorul pas în organizarea echipelor constă în stabilirea clară a obiectivelor, a sarcinilor care revin fiecărui membru și a rezultatelor așteptate de la ei la finalizarea proiectului. De asemenea, ei vor fi anunțați despre modul în care vor fi evaluate produsele lor finale.

Elevii trebuie să conștientizeze rolurile pe care le au în cadrul echipei și faptul că aceasta va avea succes doar dacă ei se vor dedica îndeplinirii sarcinilor pe care le-au primit, vor comunica eficient, vor asculta opiniile celorlalți membri și se vor respecta reciproc.

Rolul profesorului este de a monitoriza atent activitatea elevilor în echipe, de a-i îndruma atunci când este necesar sau de a-i determina să găsească singuri răspunsurile la problemele apărute. Uneori, rolul profesorului poate fi și de mediator, dacă în interiorul grupului au apărut mici neînțelegeri, care nu pot fi soluționate de către elevi și care pot conduce la o activitate ineficientă a echipei.

Planul unui proiect

Odată formată echipa se va trece la realizarea unui plan de lucru, care să conțină explicit sarcinile fiecărui membru din echipă, data începerii și data finalizării proiectului, cu respectarea termenului limită de predare, un calendar al ședințelor de lucru în grup, strategiile de realizare a proiectului, resursele bibliografice etc.

Planul de lucru va reprezenta un ghid pentru punerea în practică a proiectului și va ajuta la identificarea responsabililor de activități.

Proiectul va fi considerat finalizat, atunci când obiectivele propuse în etapa de inițiere au fost atinse.

 Elemente de evaluare

Pentru evaluarea finală, echipele de proiect vor prezenta produsele muncii lor în fața colegilor de clasă.

Elevii vor completa grila de interevaluare, anexată la pag., pentru a evalua conținuturile informaționale ale proiectelor realizate de celelalte echipe, creativitatea și originalitatea de care au dat dovadă colegii lor, corectitudinea datelor prezentate, modul de prezentare a informațiilor etc.

Un alt element al evaluării finale îl va constitui jurnalul de reflecţie, completat individual, care va scoate în evidenţă noile cunoștințe, competenţe și atitudini dobândite de elevi la finalul parcurgerii unităţii de învăţare şi va permite evaluarea nevoilor elevilor în vederea unor activităţi viitoare.

Pentru a monitoriza evoluţia cunoştinţelor elevilor se va utiliza grila de observare elevi, care va fi completată progresiv de către profesor, pe parcursul orelor în care se lucrează la proiect.

Profesorul va utiliza tehnicile de evaluare centrate pe elev, enumerate mai sus, care să ajute la monitorizarea progresului elevilor, să asigure feedback și să evalueze performanţele şi produsele elevilor.

Publicarea și testarea sitului

Publicarea și testarea  sitului           

 În această lecție vom învăța cum să:

  •  Publicăm situl Web;
  •  Întreţinem şi să actualizăm situl;
  •  Promovăm situl.

 

Înainte de a publica situl creat și de a-l face disponibil vizitatorilor ar trebui să verificăm:

  •   structura documentelor;
  •   erorile de sintaxă;
  •   optimizarea imaginilor;
  •   legăturile interne şi externe;

Fiecărui sit Web îi corespunde o adresă unică numită URL (Uniform Resource Locator). Un URL este format din:

  •   protocolul de transfer al datelor (ex: http:, https:);
  •   numele domeniului (ex: nume_domeniu.ro).

Web-ul are la bază modelul client-server. Astfel, calculatoarele server stochează informații pe care le distribuie la cererea calculatoarelor client.  Comunicarea între clienți și servere se realizează prin intermediul unui standard de comunicare, denumit HTTP (HyperText Transfer Protocol). Hipertextul reprezintă o sumă de medii de comunicare statice (text, imagini, grafice) și dinamice (animații, sunete, filme) la care se adaugă capacitatea de a realiza legături (relații) între părțile componente ale documentelor multimedia.[1]

În cadrul World Wide Web, informația este organizată sub formă de pagini Web. O colecție de pagini Web formează o aplicație Web.

Pentru a publica o aplicație Web avem nevoie de un server Web. Serverul Web poate să fie un calculator care îndeplinește funcția de transfer a informațiilor dintre serverul Web și browser-ul utilizatorului sau o aplicație instalată pe calculatorul personal cum ar fi Apache 2.4.1. și care face ca respectivul calculator să se comporte ca un server Web. Avem la dispoziție trei posibilități pentru publicarea sitului Web:

  1. Internet Service Provider (ISP) – ex: Romtelecom, RDS
  2. Gazdă gratuită pe Internet (free host) – ex: 50.ro
  3. Propriul server Web, instalat sub forma unei aplicații pe calculatorul personal – ex: serverul Apache , WampServer (care poate fi descărcat gratuit de la adresa http://www.wampserver.com/en/ ) sau  EasyPHP (www.easyphp.org)

Pentru a realiza publicarea paginilor Web trebuie să realizăm transferul fișierelor pe serverul Web. Această operație poartă numele de upload.

 Verificarea paginilor Web

Aplicația Adobe Dreamweaver CS6 ne pune la dispoziție opțiunea File à Check Page, care ne ajută în verificarea compatibilității browser-elor și a legăturilor din cadrul sitului. Din păcate, aplicația Adobe Dreamweaver CS6 nu dispune decât de dicționarul englez pentru verificarea gramaticală. Mozilla Firefox pune la dispoziția creatorilor de pagini Web un corector ortografic pentru limba română, foarte util, care poate fi descărcat de la adresa: https://addons.mozilla.org/en-us/firefox/addon/romanian-spellchecking-diction/ .

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Generarea rapoartelor pentru sit

Generarea rapoartelor pentru site se realizează cu ajutorul comenzii Site -> Reports, care permite căutarea documentelor fără titlu (Untitled Documents), a marcajelor imbricate redundante (Redundant Nested Tags) sau ștergerea marcajelor goale (Removable Empty Tags). Rapoartele pot fi utilizate pentru un singur document, un folder sau tot situl. Rapoartele ne ajută să identificăm anumite probleme înainte de publicarea sitului.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Întreţinerea şi actualizare a sitului

Întreţinerea sitului va avea în vedere frecvenţa de actualizare, îmbunătățirile sau modificările aduse, informații şi resurse de actualitate, comentariile sau recomandările vizitatorilor, poziţia în clasamentul motoarele de căutare etc.

Actualizarea sitului trebuie făcută periodic prin adăugarea de informații noi, realizarea unei versiuni multilingve sau pentru a corecta problemele care au apărut după publicare. După ce a devenit operațional, situl va trebui actualizat la intervale regulate de timp având în vedere îmbunătăţirea unor caracteristici tehnico-funcţionale, adăugarea de noi opţiuni, actualizarea conţinutului informaţional etc.

 

Promovarea sitului

Pentru a creşte numărul de vizitatori, administratorul sitului trebuie să dea  posibilitatea utilizatorilor să-şi exprime opiniile, sugestiile şi comentariile în legătură cu situl vizitat. Această metodă, care poartă denumirea de metoda feedback-ului, este foarte des folosită, reprezentând în acelaşi timp o soluţie de publicitate on-line pentru companii. O soluție pentru primirea feedback-ului de la vizitatorieste folosirea email-ului care reprezintă o cale simplă de a recepţiona mesaje de la cititori.

O metodă modernă de promovare a sitului o reprezintă promovarea pe baza rețelelor sociale. Dintre cele mai cunoscute și utilizate rețele sociale amintim:  Facebook, Twitter, Linkedin, YouTube etc. În anul 2012, reţeaua de socializare Facebook a depășit oficial pragul de 1 miliard de utilizatori activi lunar, Twitter are peste 200 de milioane utilizatori activi, LinkedIn aproximativ 150 milioane, iar YouTube peste 490 de milioane de vizitatori unici.

Avantajele promovării sitului cu ajutorul rețelelor sociale:

  •   Simplitatea, nu implică decât o conexiune la Internet;
  •   Interacțiunea cu posibilii vizitatori ai sitului, aflându-le astfel părerile în legătură cu     conținutul și informațiile puse la dispoziție pe sit;
  •   Dialogul bazat pe schimburi de idei, care îmbracă formal mesajul publicitar;
  •   Fidelizarea vizitatorilor, prin intermediul comentariilor, a review-urilor, a like-urilor pe Facebook sau a mesajelor pe Twitter.

 

 


Adăugarea fișierelor Flash, a fișierelor de sunet și a applet-urilor Java

Adăugarea fișierelor Flash, a fișierelor de sunet și a applet-urilor Java

În această lecție vom învăța cum să:

  •  Inserăm fișiere media;
  •  Inserăm un applet  Java.

 

Elementele multimedia, incluzând filmele Adobe Flash, pot îmbogăți conținutul sitului. Cu ajutorul acestor elemente, putem include animații și secvențe video care au rolul de a transmite diverse mesaje vizitatorilor sitului.

Există mai multe tipuri de fișiere multimedia care pot fi introduse într-o pagină Web (ex: .swf, .flv). Pentru a putea fi rulate, fișierele multimedia necesită un program care lucrează împreună cu browser-ul.

Putem să introducem într-un document Dreamweaver, pe lângă fișierele .swf și .flv, QuickTime® Shockwave pentru a viziona conținut Web interactiv, applet-uri Java, controale ActiveX, alte obiecte audio sau video.

Pentru aceasta plasăm punctul de inserare în fereastra Document în care dorim să introducem obiectul și inserăm obiectul urmând pașii:

  • În meniul Insert efectuăm clic pe opțiunea Media şi selectăm tipul de obiect pe care dorim să-l inserăm.
  • Dacă obiectul pe care dorim să-l inserăm nu este un obiect Shockwave, Applet sau ActiveX[1], vom selecta opțiunea Plugin. Va apare o casetă de dialog, în care vom putea selecta un fişier sursă şi vom specifica anumiţi parametri pentru obiectul media introdus.

 

 

 

 

 

 

 

Inserarea filmelelor Shockwave

Putem folosi Dreamweaver pentru a insera filme Shockwave. Adobe Shockwave , care reprezintă un standard pentru fișierele multimedia interactive pe Web, este un format comprimat, care permite descărcarea rapidă a fişierelor media create în aplicația Adobe  Director.

 

 

 

 

 

 

 

Adăugarea unui fișier de sunet

Dacă dorim să inserăm un fișier de sunet în pagina Web vom efectua următoarele operațiuni:

1. Alegem locul unde dorim să inserăm fișierul de sunet;

2. Selectăm obiectul Plug-in din secțiunea Media a meniului Insert;

3. În caseta de dialog Select File introduceți calea către fișierul de sunet.

4. Efectuăm clic pe butonul Select.

 

 

 

 

 

 

 

Inserarea unui applet Java

Folosind Dreamweaver putem introduce un applet Java într-un document HTML. Java este un limbaj de programare care permite dezvoltarea de aplicaţii nu foarte complicate (denumite applet-uri) care pot fi încorporate în paginile Web.

Inserarea unui applet Java se face astfel:

1. Selectăm  Insert -> Media -> Applet. Se deschide caseta de dialog Select File.

2. Navigăm  în directorul care conține appletul Java și selectăm fișierul dorit.

3. Introducem parametrii ceruți de documentația applet-ului, selectând butonul Parameters.

4. Salvăm pagina și o previzualizăm în browser.

5. După introducerea unui applet Java, putem utiliza inspectorul de proprietăți pentru a seta parametrii.

 

 

 


[1] Funcționează doar pentru Internet Explorer în sistemul de operare Windows.

Inserarea imaginilor

Inserarea imaginilor

 În această lecție vom învăța cum să:

  • Inserăm o imagine în pagină;
  • Aliniem imaginea în pagină;
  • Realizăm un hyperlink la o imagine;
  • Setăm o imagine ca fundal în pagina web;
  • Modificăm proprietățile imaginilor și să creăm anumite efecte;
  • Aranjăm un text în jurul imaginilor.

 

Toate imaginile inserate într-o pagină Web sunt fișiere separate și nu fac parte din documentul HTML. Aplicația Adobe Dreamweaver permite vizualizarea imaginilor introduse în pagină, în fereastra Document.

Pentru a insera o imagine în pagina Web trebuie să efectuăm următorii pași:

1. Alegem locul unde dorim să inserăm imaginea;

2. Din meniul Insert, selectăm comanda Image;

3. Alegem imaginea dorită. În secțiunea Image preview, aflată în partea dreaptă a ferestrei Select Image Source, putem previzualiza imaginea.

 

 

 

 

 

 

După inserare, putem efectua modificări ale dimensiunii imaginii. Prin micșorarea imaginii în Dreamweaver, dimensiunea fișierului nu se reduce (transferul datelor va fi același).

Pentru introducerea unui text alternativ la imagine trebuie să folosim caseta Alt text din fereastra de inspectare Properties.

 

 

Pentru a realiza un hyperlink la o imagine procedăm astfel:

  •   Introducem URL-ul dorit în caseta Link a ferestrei de inspectare Properties;
  •   Utilizăm pictograma Browse și selectăm fișierul la care dorim să executăm link-ul.

 

 

Cel mai mic element al unei imagini este pixelul (picture element). Rezoluția unei imagini este dată de lățimea și înălțimea în pixeli a imaginii respective. Un pixel admite un număr maxim de culori reprezentat de adâncimea de culoare.

Există trei formate standard de imagine acceptate de browsere: GIF, JPEG și PNG. Aceste formate depind de rezoluţie, ceea ce înseamnă că dimensiunile unei imagini bitmap, inclusiv calitatea imaginii, se vor modifica la diferite setări de rezoluţie ale monitorului.

În Adobe Dreamweaver CS6 imaginile pot fi optimizate selectând de pe bara de meniu Modify -> Image -> Optimize…

 

 

 

 

 

 

 

Există și alte programe care ne ajută să optimizăm imaginile: Simply Good Pictures,  RIOT (Radical Image Optimization Tool), OptiPNG, PNGcrush, Online Image Optimizer ș.a.

Putem seta în pagina Web o imagine de fundal direct într-o pagină individuală, din caseta de dialog Page Properties – această metodă creând un stil intern care este disponibil numai documentului căruia îi este aplicat. Pentru aceasta vom alege Modify -> Page Properties și vom selecta categoria Appearance. Apăsăm butonul Browse pentru a localiza imaginea de fundal.

 

 

 

 

 

 

Dacă dorim să ștergem un grafic de fundal folosim caseta Page Properties, în care ștergem numele fișierului din câmpul de text Background image.

Crearea efectului Rollover

 Cu ajutorul aplicației Adobe Dreamweaver putem să realizăm efectul Rollover la trecerea mouse-ului peste o imagine. Acest efect reprezintă de fapt o imagine care se suprapune peste o altă imagine atunci când cursorul mouse-ului se află deasupra imaginii.

O imagine Rollover se obține astfel:

1. Selectăm locul unde dorim să apară imaginea Rollover;

2. Din meniul Insert selectăm Image objects -> Rollover Image;

3. Apare caseta de dialog Insert Rollover Image. În prima casetă de sus completăm numele imaginii;

4. Selectăm apoi fișierele cu imaginile, cea inițială și cea cu efectul rollover, efectuând clic pe butoanele Browse corespunzătoare;

5. Validăm caseta Preload Rollover Image, pentru ca imaginile să se încarce în cache-ul browserului. Dacă nu validăm această casetă, atunci când vizitatorul trece cu pointerul peste imaginea originală, tranziția dintre imagini nu se va efectua rapid.

6. Adăugăm un text alternativ în caseta Alternate text;

7. Efectuăm clic pe butonul OK.

Inserarea şi formatarea tabelelor

Inserarea şi formatarea tabelelor

 În această lecție vom învăța cum să:

  • Creăm tabele pentru a controla așezarea în pagină;
  • Modificăm proprietățile tabelelor;
  • Modificăm un tabel prin redimensionarea rândurilor și a coloanelor;
  • Creăm design-ul paginii folosind modul de vizualizare Layout.

 

Tabelele sunt folosite pentru a organiza informaţia pe o pagină Web.

 Crearea unui tabel

Un tabel poate avea una sau mai multe celule. Celula reprezintă zona creată la intersecția unui rând cu o coloană. Un tabel va avea cel puțin un rând, ceea ce va crea implicit o celulă. Pentru a insera un tabel în Adobe Dreamweaver CS6, selectăm Insert -> Table din meniul principal sau putem folosi combinația de taste Ctrl+Alt+T.

 

 

 

 

 

 

Se deschide caseta de dialog Table:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Caseta de dialog Table este împărțită în trei secțiuni: Table size, Header și Accessibility.

În secțiunea Table size regăsim opțiunile:

  • Rows – numărul rândurilor tabelului;
  • Columns – numărul coloanelor;
  • Table width – lățimea tabelului în pixeli sau într-un procentaj de mărimea ferestrei browser-ului;
  • Border Thickness – lățimea marginilor tabelului;
  • Cell padding – mărimea spațiului dintre conținutul celulei și pereții celulei. Dacă nu completăm această opțiune, fundalul celulei are implicit valoarea de 1 pixel.
  • Cell spacing – mărimea spațiului dintre celulele tabelului, fără a include marginea tabelului. Dacă nu completăm această opțiune, setarea implicită este de 1 pixel. Dacă nu dorim spațiu între celule, atunci trecem valoarea 0 în acest câmp.

Secțiunea Header conține patru opțiuni diferite pentru poziționarea unui antet: None, Left, Top și Both. Vom folosi un header doar pentru tabelele de date, nu și pentru tabelele de așezare în pagină.

Secțiunea Accessibility include următoarele opțiuni:

  •   Caption – folosită pentru a realiza o descriere;
  •   Summary – reprezintă un sumar al tabelului, care nu apare în pagina Web, dar este folosit pentru a explica scopul și conținutul unui tabel.

 

 

 

 

 

 

 

Formatarea celulelor tabelului

Putem schimba culoarea de fundal sau alinierea pentru o celulă sau pentru mai multe celule selectate. Pentru a selecta mai multe celule neadiacente ținem apăsată tasta Ctrl și efectuăm clic pe celulele pe care dorim să le selectăm.

Pentru a modifica culoarea de fundal a celulelor folosim inspectorul Properties.

Adăugarea unui titlu de tabel

Adăugarea unui titlu de tabel se face astfel :

  1. plasăm cursorul imediat după tag-ul de deschidere a tabelului <table>;
  2. selectăm secţiunea Table  Objects din meniul Insert;
  3. selectăm comanda Caption și se vor adăuga automat tag-urile <caption>…</caption>;
  4. introducem titlul dorit între tag-urile <caption>…</caption>;
  5. plasăm cursorul în interiorul tag-ului de deschidere <caption> şi apăsăm bara de spaţiu. Va apărea meniul derulant cu atribute. Selectând align alegem modul de aliniere a titlului de tabel.

 

 

 

 

 

 

Pentru a îmbina două sau multe celule adiacente, selectăm celulele și din meniul contextual alegem Table-> Merge Cellssau putem folosi meniul principal Modify ->Table -> Merge Cells. Pentru a împărți o celulă în mai multe rânduri și coloane, selectăm celula și din meniul contextual vom alege opțiunea Table -> Split Cellssau din meniul principal selectăm Modify-> Table -> Split Cells.

Inserarea și formatarea listelor

Inserarea și formatarea listelor

În această lecție vom învăța cum să:

  • Creăm listele ordonate, neordonate și de definiție;
  • Formatăm listele ordonate, neordonate și de definiție.

Într-o pagină Web putem crea trei tipuri de liste: ordonate, neordonate și de definiție.

În fereastra de inspectare Property se găsesc butoanele Ordered List și Unordered List, respectiv lista ordonată și lista neordonată.

Pentru crearea unei liste ordonate vom proceda în felul următor:

  • Introducem un număr de elemente apăsând tasta Enter după fiecare element;
  • Selectăm elementele;
  • Apăsăm butonul Ordered List din fereastra Property.

sau folosim meniul Format -> List  -> Ordered List.

Pentru crearea unei liste neordonate vom proceda în felul următor:

  • Introducem un număr de elemente apăsând tasta Enter după fiecare element;
  • Selectăm elementele;
  • Apăsăm butonul Unordered List din fereastra Property.

sau folosim meniul Format -> List -> Unordered List.

O listă de definiție constă într-o serie de termeni împreună cu definițiile acestora. Cuvântul sau termenul care va fi definit este aliniat la stânga, iar definiția este indentată și plasată pe următoarea linie. În fața termenilor nu există caractere speciale, așa cum există în fața listelor ordonate sau neordonate.

Pentru a insera o listă de definiție vom proceda în felul următor:

  • Introducem cuvintele și definițiile corespunzătoare, apoi selectăm textul care dorim să devină o listă de definiții și alegem din meniul Format -> List -> Definition List.

 

Pentru a înlătura formatările listei sau pentru a trece la alt tip de listă, selectăm întreaga listă și efectuăm clic pe butonul sau pe opțiunea corespunzătoare listei din inspectorul Property sau din meniul Format. Dacă dorim să schimbăm tipul listei efectuăm clic pe tipul opus de listă. Dubla apăsare a tastei Enter determină ieșirea din listă și începerea unui paragraf nou.

Pentru a alege tipul listei sau stilul dorit putem folosi Format -> List à Properties, deschizând astfel caseta de dialog List Properties.

 

 

 

 

 

 

Meniul List Type din caseta de dialog List Properties conține alte tipuri de liste: Bulleted list, Numbered list, Directory list și Meniu list. Din meniul Style putem alege tipul marcatorilor Bullet sau Square.

Culorile numerelor și punctelor care sunt folosite atât în listele ordonate, cât și în cele neordonate sunt bazate pe setările de bază pentru culoarea textului.

Adăugarea unei hiperlegături în pagină

Adăugarea unei hiperlegături în pagină

În această lecție vom învăța cum să:

  • Creăm în text legături către alte documente;
  • Specificăm culoarea legăturilor în funcție de starea acestora;
  • Folosim ancore pentru salturi în document;
  • Creăm legături e-mail.

Pentru a putea crea o hiperlegătură trebuie să avem în directorul sitului Web cel puţin două pagini sau putem realiza  hiperlegături la adrese Web.

Un link din HTML cuprinde două părți: numele sau calea (sau URL-ul – Uniform Resource Locator) fișierului cu care dorim să facem legătura, respectiv textul sau grafica zonei pe care se face clic. Atunci când un utilizator efectuează clic pe un link, browser-ul încarcă documentul legat de acel link. Link-urile pot redirecționa utilizatorul către alte documente HTML, imagini sau alte elemente media.

Crearea link-urilor Hypertext

Link-urile hypertext oferă posibilitatea de a redirecționa vizitatorul către documente din pagina Web sau către altă locație de pe Internet. Link-urile realizate în cadrul aceluiași sit poartă numele de link-uri relative și pot face legătura cu fișiere din orice locație.

Este foarte important să salvăm documentul înainte de  a crea legături. Operația de salvare a unui fișier comunică aplicației Dreamweaver locația documentului și permite programului să determine calea link-ului. Dacă vom crea un link fără a salva în prealabil documentul, toate aceste căi vor începe cu file:// și nu vor lucra pe siturile găzduite de alte servere, deoarece aceste căi sunt relative cu hard discul pe care s-a lucrat și nu cu fișierul în care este link-ul.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Textul ”profilul servicii” a devenit legătură locală către fișierul cu același nume din directorul Sit servicii, iar textul ”Silvicultura” a devenit legătură locală către fișierul profil silvic.html din directorul Sit Silvic.

Specificarea culorii și formatului link-ului

Alegerea unei culori pentru link, care să se evidențieze de restul textului, permite observarea cu ușurință a acestuia de către vizitatori. Dacă nu se specifică culoarea link-ului, setările implicite ale browser-ului vor fi folosite atunci când pagina este deschisă de către browser-ul vizitatorului. Aceste setări implicite pot să difere de la un browser la altul. Culorile selectate ar trebui să fie în contrast, fără a interfera cu fundalul și cu alte elemente, astfel încât link-urile să fie vizibile.

Pentru aceasta, alegem din meniul Modify ->Page Properties și apoi selectăm Links (CSS).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Putem defini culori pentru cel mult patru stări diferite ale unui link:

  • Link Color – culoarea inițială a unui link, înainte de a se face clic pe acesta;
  • Visited Link – culoarea link-ului după ce utilizatorul a efectuat clic pe acesta;
  • Rollover Links – culoarea unui link atunci când utilizatorul staționează cu cursorul pe un link;
  • Active Links – culoarea link-ului în momentul în care link-ul este apăsat.

 

Utilizarea de Ancore în pagini lungi

Atunci când un sit Web are mai multe secţiuni este utilă realizarea de hiperlegături cu ajutorul Ancorelor cu nume (Named Anchor).

Pentru aceasta se introduce o ancoră cu nume în locul din pagină unde va fi deplasat vizitatorul, apoi se creează o hiperlegătură care este legată la ancora cu nume.

Etapele de realizare sunt următoarele:

  • Selectăm comanda Named Anchor din meniul Insert;
  • Introducem un nume în caseta de dialog Named Anchor şi dăm clic pe butonul OK;
  • În locul unde am inserat ancora cu nume, va apărea un element invizibil cu o ancoră pe el.

Pentru a realiza o legătură la noua ancoră trebuie să selectăm textul la care vom face legătura, iar în caseta Link vom introduce numele ancorei precedat de semnul #.

 

 

 

 

 

 

Legături la un e-mail

Cu ajutorul aplicaţiei Adobe Dreamweaver putem să inserăm în pagină o legătură care să permită vizitatorului să transmită un e-mail. Această legătură va funcţiona doar dacă utilizatorul are configurată o aplicaţie de tip e-mail.

Selectăm textul care urmează a fi legat la un e-mail, alegem meniul Insert à Email Link și va apărea caseta Insert Email Link. Introducem adresa de e-mail dorită şi apăsăm OK.

Se deschide caseta de dialog Email Link.

În câmpul Text va apărea textul selectat, iar în câmpul E-mail se introduce adresa de e-mail. Textul va apărea pe pagină sub forma unui link. Inspectorul Property va afișa mailto: urmat de adresa de e-mail, în câmpul de text Link, atunci când se poziționează cursorul în interiorul link-ului.

 

 

 

 

 

Formatarea textului

Formatarea textului

În această lecție vom învăța cum să:

  • Poziționăm și să formatăm textul;
  • Aliniem textul.

 

Formatarea textului în Adobe Dreamweaver se realizează utilizând lista Format din fereastra de inspectare Property.

 

 

 

 

Sunt patru opţiuni de bază în formatarea textului:

1. None – anulează orice stil de formatare aplicat secţiunii dorite.

2. Paragraph – aplică secţiunii tag-urile <p> … </p>.

3. Headings 1- 6 – aplică secţiunii tag-uri de antet. H1 este cel mai mare antet ca dimensiune, iar H6 este cel mai mic.

4. Preformatted – afişează textul în font cu dimensiune fixă în funcţie de setările sistemului.

În meniul Format găsim opțiunea Paragraph Format, care ne ajută să stabilim dimensiunea textului.

Titlurile Headings 1- 6 pot fi utile pentru a împărți conținutul în secțiuni și pentru a atrage atenția asupra anumitor părți ale paginii. Formatarea textului cu titluri ne ajută să diferențiem conținutul paginii, creând astfel o ierarhie clară.

 

 

 

 

 

 

 

Alinierea textului

Pentru alinierea textului avem patru opțiuni de bază:

  • Align Left (aliniere la stânga)
  • Align Center (aliniere la centru)
  • Align Right (aliniere la dreapta)
  • Justify (aliniere stânga – dreapta)

Stabilirea paletei cromatice

Stabilirea paletei cromatice

 În această lecție vom învăța cum să:

  • Realizăm setările implicite ale documentului pentru font și culoare;
  • Aplicăm o culoare de fundal documentului;
  • Inserăm un text dintr-un fișier sau din alt document;
  • Inserăm un paragraf nou;
  • Inserăm spații între rânduri.

În Adobe Dreamweaver culorile pot fi introduse direct în caseta de text prin valori hexazecimale precedate de semnul # (de exemplu, pentru culoarea roșu folosim valoarea hexazecimală #FF0000) sau pot fi alese din paleta de culori pusă la dispoziție de aplicație. Valorile sunt selectate RGB, primele două cifre reprezintă Red – roşu, următoarele două, reprezintă Green – verde şi ultimele două reprezintă Blue – albastru. Pentru a seta culorile dorite pentru text și fundalul paginii Web deschidem fereastra Page Properties.

 

 

 

 

 

 

 

Alegerea culorilor se face utilizând selectorul de culoare în mai multe moduri, din cele cinci panouri disponibile:

- Color cubes – cuburi de culoare;

- Continuous tone – tonuri continue;

În Adobe Dreamweaver, cuburile de culoare şi paletele de ton continuu utilizează paleta de 216‑culori sigure pentru web (web-safe color[1]). O culoare sigură pentru web este o culoare care apare la fel în orice browser,  pe ambele sisteme Windows şi Macintosh, atunci când rulează în modul de 256‑culori.  Selectând o culoare din paleta de 216 culori sigure se afişează valoarea hexazecimală a culorii.

- Windows OS – nuanțe de culoare standard pentru sistemul de operare Windows;

- Mac OS – nuanțe de culoare standard pentru sistemul de operare Macintosh;

- Grayscale – gama de griuri.

În acelaşi fel este stabilită culoarea de fundal, care are valoarea implicită #FFFFFF – alb. Trebuie verificat ca pagina să fie uşor de citit. Dacă aplicăm o culoare deschisă de fundal, este recomandabil să setăm culori închise pentru text. Adobe ne vine în ajutor cu aplicația Adobe Kuler – aplicație Web, disponibilă gratuit on-line, pentru generarea temelor de culori (http://kuler.adobe.com/).

 

Marginile paginii pot fi setate tot în fereastra Page Properties.

 

 

 

 

 

 

 

Tag-urile Paragraph și Break

Tag-ul Paragraph  <p>…</p>  include un bloc de text.

Crearea unui nou paragraf se face apăsând tasta Enter, în modul de vizualizare Design.

Tagul Break  <br>  este un tag fără conținut.

Tagul Break semnalează ruperea rândului și are ca efect trecerea la o linie nouă.